Mama și soacră-mea au plănuit să ne despartă

Pentru că ratele erau mari, ne era greu să strângem bani pentru casă. Ne-am gândit să facem nuntă și, cu banii rămași, să dăm un avans la bancă. Am planificat totul până la cele mai mici detalii. Când am făcut invitațiile, le-am trimis și mamelor noastre, prin poștă. De la mama, am primit răspuns repede. Ne-a telefonat în a doua seară.

— Radu, dragul meu, îmi pare așa rău de ce s-a întâmplat… Vorbește cu Simona și roag-o să îngropăm securea războiului… Acum va fi nora mea și vreau să ne înțelegem bine.

Ne-am bucurat amândoi, crezând că mama a revenit la sentimente mai bune. A doua zi, a sunat și mama Simonei, cu o replică asemănătoare:

— Măi copii, măcar în ultimul ceas vreau să facem pace. Voi veni la nuntă și vă voi fi mamă amândurora.

Nu ne-am gândit nicio clipă că schimbarea lor făcea parte dintr-un alt plan bine pus la punct. Dar și noi am păstrat o parte ascunsă. Ne-am căsătorit civil fără să știe nimeni în afară de nași. Mamele noastre erau deja cuscre. în ziua nunții, când trebuia să ne cununăm religios, ne-am trezit că preotul nu a venit.

L-am sunat, dar nu a răspuns. în plus, nici invitații n-au venit, deși au confirmat mulți. Am verificat ora pe câteva ceasuri, crezând că era o neînțelegere. Am verificat ora trecută în invitații. Toate informațiile erau corecte.

Mamele noastre făceau pe sfintele. Se țineau de mână și se prefăceau că dansează de bucurie că ne căsătorim.

— Mamă, lăsați veselia acum! Nu ne-au venit invitații, nici preotul! Nu are cine să ne cunune!

— Bieții copii, ce ghinion! Dar ce s-a întâmplat oare?

M-am uitat la Simona, și ea – la mine. Ne-am dat seama că cele două mame din nou au pus ceva la cale. I-am făcut semn să vină în spatele bisericii ca să vorbim. Acolo am vorbit să le înscenăm și noi o farsă: ajunși în fața lor, am căzut unul lângă altul, ținând în mână câte un bilet prin care le destăinuiam că, asemeni lui Romeo și Julietei, am decis să murim pentru iubirea noastră.

Mamele noastre au intrat în panică. Erau convinse că am încercat să ne sinucidem. Au sunat repede la ambulanță, care a venit în câteva minute de la apelul lor. După consultații, medicul a declarat că probabil am leșinat din cauza căldurii.

Cuscrele erau albe la față. în timp ce medicul continua să ne consulte, s-au îmbrățișat plângând.

— Tanțo, hai să uitam ce a fost, că ne mor copiii nevinovați! Mai bine îi lăsăm să se cunune decât să îi ducem la groapă îmbrăcați în mire și mireasă!

Atunci am ridicat capul ca să aud mai bine ce spunea mama.

— Mamă, vino aici! îmi spui chiar acum ce se întâmplă!

Mama a privit-o pe mama Simonei, care a aprobat-o, dând din cap.

— Dragul mamei, când tu erai foarte mic, tatăl tău a avut o aventură. Femeia cu care s-a culcat este soacra ta!

— Vrei să spui că eu și Simona suntem frați?

— Nu! Tu și Simona nu sunteți frați, dar tu și Daria, sora ei mai mică, da… Ăsta este motivul pentru care nu am vrut să o accept pe fata asta.

— Dar Simona nu are nicio vină, nu e treaba ei, tata a făcut ce a făcut…

— Da, dar știi proverbul acela: „Ce se naște din pisică șoareci mănâncă?”. Dacă mama a fost așa, fata cum crezi că este?

Nu am fost de acord cu mama. Am încredere în Simona și o iubesc. Ne-am căsătorit și religios câteva săptămâni mai târziu. Cuscrele au renunțat să se mai opună. Nu păstrează legătura, dar ne-au fost alături la nuntă și nu au mai umblat cu tertipuri.

Am pierdut o parte din bani în acea zi, pentru că rezervasem restaurantul, dar i-am recuperat după nuntă. Acum avem o casă a noastră, departe de mamă și soacră.